De ce să eviţi atracţiile cu animale

Fotografie de Karl Baron / CC BY 2.0 – De ce să eviţi atracţiile cu animale

Atracţiile cu animale au reprezentat întotdeauna ceva distractiv, mai ales pentru copii. Dar şi pentru adulţi, în special în zone exotice cum ar fi Asia, s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică pe spatele animalelor. Aş vrea să îţi arăt că lucrurile nu sunt deloc aşa cum par, şi câteva clipe de distracţie pentru tine înseamnă foarte multă suferinţă pentru animale.

În 2016 TripAdvisor a luat o decizie istorică şi a setat un precedent foarte important. A hotarât să oprească vânzarea de bilete pentru atracţiile cu animale care prezintă cruzime faţă de acestea. De asemenea, au anunțat că vor lansa un portal de educare despre animalele sălbatice (nu l-am găsit încă în 2022, dacă ai informații în plus scrie-mi).

Despre ce atracţii este vorba? Când auzi cruzime faţă de animale poate te gândeşti la coridele cu tauri (nu înţeleg nici în ruptul capului cum de mai există aşa ceva!)? Nicidecum, este vorba de atracţii aparent încântătoare, ca plimbările pe elefanţi, înotul cu delfinii, spectacolele cu balene şi delfini, pozatul cu feline mari. Dar care au în spate nişte practici ce marchează fizic şi psihic animalele.

Un nou punct de vedere

Din păcate nu suntem suficient de informaţi cu privire la atracţiile cu animale. Nici eu nu eram informată până de curând, când am început să citesc mai mult despre asta şi să mă îngrozesc.. E un subiect foarte delicat pentru mine, îndrăgesc enorm animalele şi mi se pare foarte dureros că rasa umană se consideră într-atât de superioară încât să abuzeze alte specii pentru distracţie.

În ziua de azi Omul are drepturi. Tot omul. Fie că e de culoare, fie că e femeie, fie că are un handicap, toţi au drepturi şi sunt egali în faţa legii (pe majoritatea planetei). Lucrurile nu au stat aşa mereu. Îmi vin în minte lejer exemple cu gladiatori care erau forţaţi să se lupte cu animale sălbatice în arenă, spre deliciul spectatorilor, insetaţi după sânge. Sau un exemplu mult mai recent, grădini zoo umane, care ţineau oameni, de obicei africani, în cuşti alături de animale. Unii sub denumirea de „veriga lipsă”, ceea ce însemna că oamenii de culoare erau consideraţi mai apropiaţi de maimuţe decât de homo sapiens. Asta s-a întâmplat până în anii 1930!

Îţi imaginezi ca aşa ceva să se întâmple astăzi? În nici un caz, e inadmisibil şi incredibil de rasist! Dar înainte nu toţi oamenii aveau drepturi. Acelaşi lucru se întâmplă acum cu animalele. Animalele nu au drepturi, aşa că se abuzează de ele, şi unii fac bani buni pe spatele lor.

Experienţa mea cu atracţiile cu animale

Am iubit animalele de mică. În afară de ocazionala vizită la zoo în Bucureşti şi o vizită la circ, nu am avut alte experienţe în copilărie. Îmi plăcea să văd animalele la zoo. Cred că vedeam că nu sunt bine îngrijite şi empatizam cu ele, pentru că păreau triste, însă nu suficient cât să îmi dau seama că e ceva greşit.

Apoi am crescut şi am început să călătoresc. Am avut o experienţă wow la Aquarium-ul din Vancouver, când am fost acolo la naşii mei la 22 de ani. Am văzut pentru prima dată balene beluga şi un show cu ele. A fost foarte impresionant! După show am mai rămas la o demonstraţie de antrenament al balenelor cu antrenorii lor. Erau nişte oameni foarte simpatici, care păreau să aibă o conexiune reală cu animalele.

De ce să eviţi atracţiile cu animale. Iubita mea Betty

De asta am rămas cu impresia că tuturor animalelor le place să fie dresate şi să facă trucuri. Trăind experienţa cu iubita mea căţeluşă husky, ce adora să facem orice împreună (câinii se conectează cu stăpânii lor prin joacă, prin dresaj şi învăţare de comenzi, urmate de răsplată), am crezut că aşa sunt toate animalele, că ele sunt fericite să facă trucuri.

Am mai vizitat parcuri acvatice în Londra, Monte Carlo, Barcelona, Genova şi nu prea m-au impresionat. Chiar şi cel din Lisabona, care e maaare şi frumos organizat, nu era suficient. Eu rămăsesem cu ideea că trebuie să fie balene. Şi le-am găsit apoi în Tenerife, la Loro Parque. Splendid, spectacol cu balene orca, mi-a plăcut la nebunie. (off mi-am rătăcit o mulţime de poze, promit să merg la mama să le caut acolo pe computer)

La Sea Life in Londra

La Oceanarium in Lisabona

La Muzeul Oceanografic din Monte Carlo

Apoi am aflat, pe la începutul anului 2016, că parcurile Sea World din Statele Unite, în urma presiunii din partea activiştilor pentru drepturile animalelor, au hotărât să oprească înmulţirea în captivitate a balenelor şi să nu mai organizeze spectacole cu aceste animale. În schimb le vor înlocui cu „întâlniri naturale şi inspiraţionale cu balenele”. Atunci mi-am dat seama că lucrurile sunt grave, şi că nu mai trebuie să încurajez astfel de practici.

Probabil eşti şi tu ca mine. Te-ai bucurat de astfel de întâlniri cu animalele şi nu ştiai că ele suferă. E frustrant şi te face să te simţi vinovat, dar asta e, nu mai putem schimba trecutul. Ce putem însă să facem este să evităm atracţiile cu animale pe viitor. Şi să le povestim şi altora despre ce se întâmplă cu adevărat.

Atracţii „crude” cu animalele

De ce vorbim de cruzime când vorbim de atracţiile cu animale? Deoarece sunt animale sălbatice, şi pentru ca turistul plătitor de bani buni să se poată apropia de ele e nevoie să fie „îmblânzite” sau sedate. Ţine minte lucrul ăsta, orice contact fizic cu un animal sălbatic, fără voia sa, înseamnă suferinţă pentru el.

Procesul de „îmblânzire” este deosebit de crud! Elefanţii suferă un proces care se numeşte „the crush”, frângerea. Sunt luaţi de mici de lângă mamele lor, sunt închişi în cuşti minuscule sau legaţi în lanţuri, ca să se poată mişca doar la comandă. Şi bătuţi cu bâte cu cuie. Pentru a stabili dominanţa omului. Acest proces, care poate dura zile întregi, frânge spiritul elefantului, care astfel acceptă să fie călărit de oameni, şi acceptă contactul cu ei în general. Nu sunt lăsaţi să se plimbe liberi, nu au contact cu alţi elefanţi, şi nu li se asigură asistenţă veterinară. Plimbările pe elefanţi sunt foarte populare în Thailanda, dar au început să apară şi în Africa.

Selfie-urile cu tigri sau lei iarăşi sunt la modă. Animalele sunt sedate ca să nu fie periculoase, şi stau ore în şir legate în lanţuri pentru a face poze cu turiştii.

Delfinii pe care îi vedem în spectacole suferă foarte mult. În primul rând pentru că îşi trăiesc aproape toată viaţa într-o piscină, un spaţiu atât de restrictiv comparativ cu marea sau oceanul. Piscina e deseori tratată cu clor, ce le provoacă iritaţii pe piele şi la ochi. De asemenea suferă arsuri solare pentru că nu se pot scufunda în adâncuri. Sunt foarte stresaţi şi se îmbolnăvesc frecvent de boli ale stresului, ulcer sau chiar infarct. În aceeaşi situaţie sunt şi balenele. Documentarul Blackfish, care expune vieţile tragice trăite de balene în parcurile acvatice, a fost lansat după două incidente tragice în care doi antrenori, unul în Loro Parque din Tenerife şi unul la Sea World Orlando, au fost ucişi de balene. Sunt animale sălbatice şi ar trebui să stea în sălbăticie.

Multe animale sunt folosite pentru spectacole stradale, cum ar fi maimuţele în Thailanda, care se plimbă pe bicicletă, sunt îmbrăcate în gheişe şi se poartă foarte uman. Dar în aceeaşi categorie întră şi animalele de la circ. Sunt chinuite îngrozitor ca să facă acele trucuri, şi când nu sunt pe scenă sunt ţinute în condiţii teribile, în cuşti mici sau înlănţuite, şi prost hrănite.

Voi băga în aceeaşi oală şi grădinile zoologice. Nu pentru că abuzează în vreun fel de animale, dar pentru că le ţin în condiţii mizerabile. Cu siguranţă nu toate, nu vreau să generalizez, în unele grădini zoo mari sunt foarte bine îngrijite şi chiar au habitatul lor natural reprodus. Dar tot nu este corect să ţii un animal închis. S-a demonstrat că elefanţii trăiesc până la de trei ori mai mult în libertate decât în captivitate!

Cafeaua Kopi Luwak este o delicatesă foarte scumpă şi este produsă prin ingerarea boabelor de cafea de către nişte animăluţe numite civete. Acestea le digeră parţial, şi boabele sunt recuperate din excremente. Atunci când sunt recoltate din sălbăticie, animalele nu suferă deloc. Dar pentru a avea o producţie mai mare, s-au creat adevărate ferme unde civetele sunt ţinute în cuşti mici şi aglomerate, şi deseori sunt hrănite cu forţa pentru a produce mai multe boabe de cafea. În Indonezia astfel de plantaţii sunt la mare căutare de către turişti.

Asta mă duce cu gândul şi la foie gras, o altă delicatesă.. Care e obţinută din ficatul explodat al unei gâşte hrănite încontinuu cu un tub vârât pe gât..

Îmi e tare greu să înţeleg de ce noi ca oameni găsim plăcere în a chinui animalele..

Câteva articole pe care le poți citi pentru a te documenta mai mult:

• 10 Reasons to Skip Your Next Zoo Visit
• Top ten reasons not to visit Europe’s „Top Ten Zoos” – inclusiv Loro Parque din Tenerife sau Bioparc din Valencia
• Wildlife Tourism: The 10 ‘Cruelest’ Animal Attractions, Revealed By World Animal Protection
• Cu discernământul în vacanță. De ce să nu înotăm cu delfinii – articolele celor de la Aventurescu pe această temă sunt foarte edificatoare și mă bucur enorm că au deschis subiectul, căci sunt foarte urmăriți!

Cum deosebim atracţiile bune de cele rele?

Îmi vine să spun aşa: dacă trebuie să plăteşti pentru o experienţă ce include animale, mai ales dacă poţi să le atingi, atunci e greşit. Dar nu este chiar aşa, unii oameni au organizat adăposturi şi sanctuare pentru animale, deseori pentru animalele salvate din condiţiile pe care le-am descris mai sus. Pe acestea e chiar bine să le vizităm și să plătim o taxă de intrare, ce le permite îngrijitorilor să hrănească şi să îngrijească animalele.

ONG-urile care luptă pentru drepturile animalelor au împărţit atracţiile cu animale sălbatice în 5 categorii:

• interacţiuni cu animale captive (ca plimbările cu elefanţi sau interacţiunile cu felinele mari)
• ferme de animale sălbatice, unde turiştii pot vedea animale crescute cu alte scopuri (crocodili pentru carne şi piele, sau urşi cărora li se recoltează lichidul biliar pentru medicamente tradiţionale)
• spectacole stradale
• sanctuare care ajută şi protejează animalele sălbatice
• atracţiile cu animale în sălbăticie, cum ar fi observarea urşilor polari

Fiecare atracţie a fost evaluată în funcţie de două principii:

• bunăstarea animalelor: în funcţie de hrănirea adecvată, abilitatea de a se comporta normal, nivelul de stres, şi gradul de durere şi rănire
• conservarea animalelor: în funcţie de mediul din care a venit animalul şi condiţiile de habitat care pot ajuta la conservarea speciei sau nu

Cele mai bune note au fost primite desigur de sanctuare, iar cele mai proaste de spectacolele stradale.

Ce putem face noi

Nu putem face multe lucruri. Nu suntem noi cei care chinuim animalele pentru bani. Dar e extrem de important să boicotăm aceste activităţi! Data viitoare când vrei să vizitezi un loc cu animale gândeşte-te bine la ce am scris mai sus. Animalele sunt într-o oarecare libertate? Adică nu trăiesc în cuşti înguste? Pot interacţiona unele cu altele? Sunt îngrijite, bine hrănite? Sau sunt rănite? Fac trucuri pentru distracţia turiştilor? Ai voie să le atingi?

Nu uita că în urma unor proteste masive în UK s-au înăsprit legile atât de mult încât acolo din 1990 nu mai există delfini în captivitate!

De asemenea, data viitoare când vezi pe internet un filmuleţ cu un elefant care pictează cu trompa nu te entuziasma şi nu lăsa comentarii cu „uau, ce deştepţi sunt elefanţii”. Aminteşte-ţi de procesul de frângere a elefanţilor..

Spune-le şi altora ce se întâmplă.

Vizitează animalele în mediul lor natural. Mergi în safari sau in rezervaţii naturale. Mie mi-a plăcut la nebunie Yellowstone Park, e un parc foarte mare, unde animalele se plimbă liber. Bizoni, urşi, coioţi, lupi. În multe locuri nu e recomandat să cobori din maşină, pentru că nu e sigur. Sunt animale sălbatice şi aşa este natural, să nu te apropii de ele.

Sau vizitează-le în sanctuare, unde sunt îngrijite şi iubite. Dacă există o taxă la intrare fii sigur că acei bani vor fi folosiţi pentru bunăstarea animalelor. În Bucureşti există un adăpost de cai, Steaua Speranţei. Nişte oameni buni îngrijesc aici cai maltrataţi şi abandonaţi, dar şi căţei, pisici, ponei şi chiar două lame, parcă salvate de la circ. Nu au taxă de intrare, poţi oricând să mergi să vizitezi animalele, să le mângâi, să le duci ceva de mâncare, sau dacă vrei te poţi chiar oferi voluntar pentru treburile zilnice. Doar să ai grijă la lame, că scuipă şi muşcă! 😉

De asemenea, când am fost în Thailanda în 2017, am vizitat un sanctuar de elefanți salvați, a fost o experiență ce ne-a rupt inima în două… Am povestit totul aici: O zi la Elephant Nature Park în Chiang Mai.

Citește și:

• Top 12 Animal Welfare Tips When Taking a Trip

Suntem fiinţe superioare pentru că avem deget opozabil şi gândire abstractă. Dar este trist cum omenirea a ales să interpreteze această superioritate. Cu adevărat superior este cel care are grijă de celelalte fiinţe şi le ajută să crească. Şi nu abuzează în niciun fel de ele. Punct.