Transalpina este cea mai înaltă şosea din România, urcând la peste 2000m, şi cu siguranţă este şi cea mai frumoasă! E mai puţin cunoscută decât Transfăgărăşanul, pentru că a fost asfaltată şi deschisă publicului recent, însă majoritatea sunt de acord că e mult mai spectaculoasă. O plimbare pe Transalpina e absolut splendidă, drumul şerpuieşte liber pe crestele munţilor, natura te înconjoară în toate direcţiile, te deconectezi complet.
Istoria şoselei e vastă, a fost construită în perioada interbelică, însă există surse care spun că datează chiar de pe vremea dacilor. Poţi citi mai multe aici despre întreaga poveste. Cert este că a fost asfaltată şi deschisă publicului larg în 2009, până atunci nu aveam acces cu maşina. Transalpina este şi acum închisă pe perioada iernii, sau oricând drumul este acoperit de zăpadă. E foarte important să verifici starea vremii înainte de a porni la drum, şi o poţi face chiar pe site-ul lor.
Cum ajungi pe Transalpina
Transalpina se întinde între localităţile Novaci şi Sebeş, pe o distanţă de aproape 150 km, dar porţiunea cea mai spectaculoasă, în regiunea alpină, este între Novaci şi Obârşia Lotrului (50 km).
Noi am fost pe Transalpina într-o plimbare de o zi din Bucureşti. A fost un pic obositor, dar nu din cale-afară. Traseul a fost acesta, am parcurs doar drumul dintre Novaci şi Obârşia Lotrului, în urcare. Desigur că se poate parcurge în ambele sensuri.
Am pornit din Bucureşti la 7:30 dimineaţa, cu direcţia Novaci. Apoi am intrat pe Transalpina şi am luat-o spre Rânca şi Obârşia Lotrului. La Obârşia Lotrului am făcut dreapta şi am ieşit de pe Transalpina, trecând pe lângă Lacul Vidra şi Voineasa, spre Râmnicu Vâlcea. Am făcut o scurtă oprire la Băile Olăneşti, şi apoi direct la Bucureşti.
În total au fost cam 10 ore de condus, dar am făcut foarte multe pauze de poze, de picnic, de cafea în OMV. Am mers liniştiţi şi fără grabă, astfel că am ajuns înapoi în Bucureşti seara pe la 20:30, la 13 ore după ce plecasem.
Cea mai frumoasă şosea din România
Transalpina e cu totul splendidă! Nu îmi venea să cred ce peisaje mi se aştern în faţa ochilor! Am făcut un milion de poze, dar tot nu mi se părea că surprind ce se întâmplă cu adevărat în jurul meu. Urcam şi urcam, tot mai sus, în stânga şi în dreapta noastră se întindeau pajişti verzi, văi superbe, munţi, văcuţe şi oiţe ieşite la păscut.
În unele locuri nu aveam semnal deloc, aşa că a fost o detaşare completă de viaţa de zi cu zi şi o imersiune în natură. Aerul era atât de curat şi proaspăt. Când am trecut printr-o pădure de conifere am simţit mirosul de brad foarte puternic. La un moment dat ne-am oprit să facem un mic picnic cu ce ne adusesem de acasă de ronţăit. Ne-am relaxat foarte mult, şi ne-am minunat şi mai mult, ţara noastră e superbă!
Iar asfaltul e în stare optimă, am mers fără probleme. O spun ca să nu existe dubii, pentru că am auzit tot felul de zvonuri că îţi chinui maşina pe Transalpina. Nu e adevărat.
Vremea a fost fantastică. Am fugit din Bucureşti chiar în ziua în care se anunţau 44 de grade, şi am dat de 21-22, cu nori pe alocuri. Pe lângă temperatura mai scăzută, e şi vânt, în unele zone chiar puternic. Aşa că dacă te ştii mai sensibil la frig, ia-ţi nişte haine în plus la tine.
Peripeţii pe Transalpina
Desigur că am avut şi nişte mici peripeţii. De fapt eu, căci Alex are rareori probleme. M-a înţepat o albină (sau chiar viespe), de am început să plâng de durere, şi m-a ţinut în nişte zvâcnituri puternice toată ziua. Am botezat-o trans-albina! 😅
La un moment dat am oprit lângă un deal, şi s-a gândit Alex să urcăm pe el, la picior. Am fost de acord, desigur, iubesc să fac mişcare. Doar că era un vânt!! Şi cu cât urcam deluşorul, cu atât vântul era mai puternic! Ne zbura telefoanele din mână, abia ce am reuşit să facem câteva poze. Şi acum îmi vâjâie capul când mă gândesc, iar sinusurile mele nu au fost deloc încântate.
Dar peripeţia cea mare am păţit-o acum 2 ani, când am avut prima tentativă de a parcurge Transalpina. Am pornit fericiţi la drum, dar… pe Transalpina ploua, şi era o ceaţă de nu vedeai mai departe de 5 metri în faţă. Am parcurs-o pe toată şi nu am văzut absolut nimic! Nimic! Nu pot să îţi spun cât am fost de supăraţi. Doar o singură dată s-a eliberat valea de ceaţă, şi am putut vedea un pic din peisaj. Un piiiic de tot.
Merită să vezi Transalpina
Transalpina e cea mai înaltă şi cea mai frumoasă şosea din România. Voi lăsa mai departe pozele şi filmările să vorbească pentru mine. Dar te rog, du-te şi tu să o vezi personal, e incredibil de spectaculoasă, şi e una dintre cele mai minunate atracţii din România!
2 COMMENTS
Dorina Danila
8 ani agoPeisajele sunt superbe, intr-adevar, dar e pacat ca cei care trec pe acolo aleg sa lase tone de gunoaie in urma lor. N-ai cum sa le ignori, din pacate.
Diana
8 ani ago AUTHORDorina, si din pacate nici nu prea avem ce face.. Oamenii nu pot fi educati decat prin legi mai stricte..