Mai întâi a fost Brexit, apoi a venit Trump. Ambele fenomene (da, permite-mi să îl numesc pe Trump un fenomen!) reprezintă politici naţionaliste puternice, de păstrare a resurselor în interiorul ţării, excludere a străinilor, şi eliminare a obligaţiilor faţă de alte naţiuni.
Politici naţionaliste
Şi Brexit şi candidatura lui Trump au născut discursuri foarte rasiste, au generat sau mai degrabă au scos la iveală multă ură faţă de tot ce e străin, britanicii şi americanii ignorând parcă globalizarea care există în ziua de azi. De exemplu, Trump vorbeşte de readucerea fabricilor în SUA, dar nu ia în calcul faptul că ele au fost mutate în masă în Asia datorită costului de producţie foarte mic de acolo. Readucerea producţiei în SUA ar însemna explozia preţurilor pentru produsele finite, şi cu siguranţă afectarea economiei ţării.
Mişcări populiste în Europa
Succesul Brexit-ului, dar şi al lui Trump, au dat avânt mai multor mişcări populiste în Europa. Partidele naţionaliste şi euro-sceptice au mult mai multe şanse să câştige alegerile ce vor urma pe continent.
În Italia câştigă teren partidul radical populist al lui Beppe Grillo, care a promis că dacă va veni la putere va renunţa la euro, va reveni la lira italiană, şi poate chiar va urma exemplul UK şi va părăsi Uniunea Europeană.
Franţa se apropie de noi alegeri prezidenţiale şi Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional, are mari şanse de câştig. Are un puternic discurs naţionalist, ce prinde teren în special în contextul atacurilor teroriste şi a fluxului de refugiaţi din Orientul Mijlociu. În ultima vreme a folosit în campanie tactici similare lui Trump, promiţând o întoarcere la zilele de glorie ale Franţei.
În Olanda urmează alegeri parlamentare în martie. Partidul pentru Libertate, declarat anti-musulmani şi anti-imigranţi, îşi duce campania promovând un plan de de-islamificare a Olandei, care printre altele prevede închiderea şcolilor islamice şi închiderea graniţelor pentru imigranţii din ţările islamice. Când am fost în Amsterdam şi am făcut turul oraşului cu Sarah, o localnică, am vorbit şi despre politică. Mi-a spus că acest partid ar câştiga teren, însă nu suficient cât să aibă procente serioase la alegeri.
Cum ne afectează noile politici naţionaliste călătoriile
UK începe procesul de părăsire a UE anul acesta, dar vor urma 2 ani de negociere a termenilor. În funcţie de aceste negocieri vom fi mai mult sau mai puţin afectaţi în călătoriile noastre.
Vize
Noi cerinţe de călătorie vor fi negociate între Uniunea Europeană şi UK. Dacă se va ajunge la concluzia că vom avea nevoie de vize pentru a intra în UK, sau în orice altă ţară care va ieşi din UE, ar însemna costuri mai mari şi timp mai lung de aşteptare.
Costuri de roaming mai mari
UE a impus constant reducerea tarifelor de roaming între ţările membre, urmând chiar să fie complet eliminate în cursul lui 2017. În teorie, UK şi orice alt stat va părăsi UE, nu vor mai implementa astfel de directive venite din partea UE. Dar, din nou, este un lucru ce va fi negociat.
Curse aeriene mai scumpe
Succesul imens pe care îl au companiile aeriene low cost în Europa şi impactul pe care l-au avut în reducerea preţurilor şi în lansarea unor noi rute de zbor, au fost posibile în condiţiile în care UE a anulat vechile restricţii bilaterale privind acordurile serviciilor aeriene.
Acum că UK părăseşte Uniunea, va trebui să se facă noi acorduri pentru ca easyJet (companie britanică), să poată circula liber pe tot teritoriul UE, sau Ryanair (companie irlandeză) să poată zbura în UK fără restricţii.
Per total, s-ar putea ca preţurile biletelor să crească şi cursele să se împuţineze în cazul ţărilor care părăsesc UE.
Poluare pe plaje
Un mare succes al UE a fost cerința unor standarde tot mai înalte de calitate a apei pentru scăldat. În ultimii 25 de ani Marea Britanie a făcut mari progrese în reducerea numărului de plaje poluate cu deşeuri de canalizare. Cine ştie dacă eforturile vor fi la fel de susţinute în lipsa presiunii UE.
Cred că prea puţini dintre noi plănuiesc să meargă la plajă în UK, dar Italia sau Franţa chiar au plaje foarte frumoase care poate ar avea de suferit.
Restricţii de călătorie
Rick Steves, un scriitor şi prezentator tv american foarte popular ce scrie şi vorbeşte despre călătoriile în Europa, a postat pe facebook acum câteva zile, foarte contrariat şi dezamăgit, că în urma acelui „muslim-ban” dat de Trump, iranienii au dat şi ei un „american-ban”, nu mai permit americanilor să intre în Iran. „Fiind o persoană care iubește cât de eficient călătoriile pot favoriza înțelegerea și pacea internațională, îmi este clar că, prin reacții exagerate la teama de străini, acțiunile noului nostru președinte ne va face de fapt să fim în condiţii de siguranţă mult mai proaste” spune el.
Unii au început chiar să boicoteze turismul către SUA, ca protest împotriva politicilor crude ale preşedintelui Trump. Ne îndeamnă să aşteptăm 4 ani. Marele Canion, Golden Gate Bridge, Mount Rushmore, Disney World vor fi toate acolo şi peste 4 ani.
Şi asta e doar prima lună din an.
Ignoranţă
Povesteam luna trecută cum nu vreau să îmi fac prea multe planuri pentru anul acesta, deoarece nu ştiu ce lucruri se pot întâmpla, lucruri care nu ţin de mine. Nici nu a trecut mult timp şi deja se adeveresc gândurile mele. Situaţia politică internaţională e incertă şi fragilă. Suntem asaltaţi de politici naţionaliste, de terorism, dar mai ales de frici născute din ignoranţă. Doar călătorind putem elimina această ignoranţă. Doar mergând prin lume şi cunoscând oamenii şi viaţa lor putem realiza că nu avem de ce să ne fie teamă. Teama trebuie manifestată faţă de radicalişti, nu faţă de popoare întregi, care nu poartă altă vină decât locul în care s-au născut.
Ne luăm naţionalitatea şi libertăţile ca pe un bun dat, poate rareori ne gândim şi apreciem că putem călători liber oriunde. Hai să ne oprim un pic din alergătura de zi cu zi şi să transmitem un strop de recunoştinţă în Univers!
Lasă un comentariu