Rezoluţii. De fapt gânduri la început de an

Rezolutii. De fapt gânduri la început de an
Fotografie: https://suntuncopac.com/

Nu îmi place cuvântul rezoluţii. Mai ales la început de an. Vorba unei prietene, rezoluţii azi, motive de depresie mâine! Mi se pare că toată moda asta cu rezoluţii pentru anul următor te forţează să îţi propui nişte obiective măreţe, în ton cu ceilalţi. O să slăbesc, o să mă las de fumat, o să promovez la serviciu, o să îmi găsesc un iubit.

Obiective

De multe ori îţi alegi ca obiective lucruri care nici nu ţin de tine. Asta e cel mai periculos. Pentru că o să ajungi la final de an cu lista de rezoluţii neîndeplinite, eşti dezamăgit, le adaugi înverşunat pe lista pentru următorul an, şi aşa mai departe.Rezolutii. De fapt gânduri la început de an

Nu zic că nu e bine să îţi stabileşti obiective, departe de mine gândul ăsta. Doar că e important ca acele obiective să fie în puterea ta de realizat. Dacă obiectivul tău va fi să fii promovat, şi tu munceşti până nu mai poţi, dar nu există posturi disponibile pentru promovare, sau poate ai un şef rău-voitor, atunci te zbaţi degeaba. Treuie să accepţi că există lucruri pe care nu le poţi controla.

E bine să îţi stabileşti obiective SMART! Uite că dau termenii corporatişti peste mine, dar e o practică aplicabilă în viaţa de zi cu zi. Specific, Măsurabil, Accesibil (achievable), Realistic, încadrat în Timp. Poţi citi mai multe aici despre asta.

În plus, eu cred că e bine să nu aştepţi finalul de an pentru a îţi propune o listă de rezoluţii. Fii atent la tine pe tot parcursul anului, şi daca simţi nevoia de schimbare, propune-ţi noi obiective în acel moment.

Dorinţe

Îmi doresc foarte multe lucruri pentru anul care vine. Mai ales în materie de călătorii! Am până acum două călătorii planificate împreună cu Alex, un weekend la Barcelona (weekendul care vine, ţineţi-ne pumnii să prindem vreme bună!), şi 6 zile în Andaluzia în aprilie, vacanţă pe care o aşteptăm cu sufletul la gură! În rest avem ceva planuri care se tot schimbă, pentru că ne mai vine câte o idee şi ne entuziasmăm repede amândoi.

În afară de acele planuri, mi-ar plăcea să mai dăm câte o fugă în weekenduri pe ici-colo. Dar nici nu îi mai zic lui Alex! Eu aş da fericită toţi banii pe călătorii, dar el tot insistă că mai trebuie să punem şi bani deoparte. Offf, ce ţi-e cu raţiunea asta! 😄

Dar nu îmi voi trece aceste planuri de călătorii ca rezoluţii. Pentru că e ceva ce nu ţine de mine. Am un plan financiar pentru anul care vine, dar sincer nu sunt sigură că ne vom putea ţine de el. Anul trecut au apărut o mulţime de situaţii neprevăzute, care ne-au dat planul peste cap. Anul acesta poate vom avea iarăşi cheltuieli neprevăzute, poate se va modifica legea de impozitare, sau poate chiar vom avea o situaţie mai bună decât cea prevăzută. Nu ştiu în acest moment, aşa că nu îmi fac planuri fixe.

Rezoluţii spirituale

Rezolutii. De fapt gânduri la început de an

Decât să îmi propun rezoluţii tangibile, am hotărât ca în fiecare an să îmi aleg un singur obiectiv, spiritual.

Anul trecut mi-am propus să am un moment în care să mă bucur de ploaie! În general urăsc ploaia, mă deprimă. Nu ştiu dacă are legătură cu faptul că sunt născută primăvara, dar ador soarele, ador să văd natura verde, mă încarcă de energie! Şi sincer îmi pare rău că mă întristează ploaia, viaţa mi-ar fi mai frumoasă dacă nu m-aş lăsa afectată de asta. În plus, am două prietene cărora le place ploaia la nebunie, o atitudine pe care nu o înţeleg, dar o admir teribil!

Ştii cum se zice, că dacă nu poţi schimba situaţia dată, ceea ce poţi schimba cu adevărat este atitudinea faţă de situaţie. E ideea principală din cartea lui Viktor Frankl, Omul în căutarea sensului vieţii, despre viaţa în lagărele naziste şi cum îţi poţi păstra demnitatea în acele condiţii îngrozitoare. Aşa am hotărât eu ca în 2016 să am un moment în care să nu fug de ploaie, să o las să mă ude, să mă bucur de fiecare picătură, să merg liniştită printre stropi.rezoluţii. De fapt gânduri la început de an

Am aştetat să vină vara şi am făcut-o! Într-o seară începuse să plouă destul de tare şi am ieşit cu căţelul la plimbare, hotărâtă să nu alerg, ci să mă plimb liniştită. Alex a venit şi el cu noi, nici acum nu ştie de ce, zice că l-am păcălit eu! 😀 Căţelul era fericit, nu îl deranja ploaia, mirosea tot ce prindea, pesemne că ploaia schimbase toate mirosurile. Alex bodogănea şi se întreba de ce nu o fi rămas în casă. Eu eram fericită, simţeam şi primeam fiecare strop de ploaie. Era un pic cam răcoare, dar chiar şi aşa nu m-am grăbit, m-am plimbat liniştită. Aveam control asupra a ceea ce simţeam şi asta însemna totul. Ne-am întors în casă uzi fleaşcă, am pus căţelul repede în prosop, şi ne-am amuzat de copilăria ce tocmai o făcusem.

Ce îmi propun pentru 2017

Lucrurile pe care mi le propun pentru noul an se rezumă toate la o singură idee: vreau să fiu mai prezentă. E ceva ce îmi doresc tare mult, pentru că am realizat că trăiesc prea mult în planuri şi visuri, nu sunt atentă la ce se întâmplă în jurul meu, şi mai ales nu mă pot bucura de ce se întâmplă.

Ştiu ce am de făcut pentru a atinge acest obiectiv. Sunt lucruri pe care mi le doream de mult timp. Dar anul acesta voi face eforturi conştiente pentru a le realiza.

Voi lucra la a nu mă mai enerva când trebuie să aştept. Urăsc din tot sufletul să aştept. Fie că trebuie să stau la coadă, să merg încet în mulţime pentru că cei din faţa mea se mişcă greu, să aştept după un site care se încarcă greu, sau chiar să trebuiască să ascult pe cineva care turuie necontrolat. Mă scoate din sărite! Mi se pare că pierd timp preţios, în care aş putea face altceva. Dar ştii ce am citit? Că oamenii grăbiţi şi obsedaţi de eficienţă sunt de fapt terorizaţi să aibă astfel de momente moarte, în care sunt ei cu ei înşişi, şi în care apare posibilitatea de a îşi pune întrebări despre rostul vieţii şi încotro se îndreaptă. Lucrez la asta, acum conştientizez momentul în care mă enervez, mă opresc, şi încerc să trăiesc momentul aşa cum este.

Vreau să citesc mai mult, mai ales cărţi de dezvoltare personală. Pentru a putea să fac asta, vreau să mai las facebook-ul deoparte.

Vreau să încep să fac yoga. Voi aştepta să treacă nămeţii de zăpadă şi voi începe să merg la studioul Andreei (aka Sunt un copac) 😍.

suntuncopac.com Yoga Studio
Fotografie: https://suntuncopac.com/

Cred că vreau să încep să merg la terapie. Adică la psiholog. La noi în ţară există încă o preconcepţie despre mersul la psiholog, mulţi cred că trebuie să ai probleme grave ca să ajungi în situaţia asta. Nu e chiar aşa. E ceva ce poţi face pentru tine, ca să te cunoşti mai bine, ca să înţelegi unele reacţii pe care le ai. Este pentru dezvoltarea ta personală. Mă gândesc de ani buni să merg la psiholog, dar încă nu mi-am făcut curaj. Poate anul acesta o să se întâmple. Nu voi trage de mine. Dar mă voi încuraja singură.

Un soi de rezoluţii pentru blog

Designed to Travel este pentru mine un dream come true! Vreau să îi dedic din ce în ce mai mult timp, ca să crească tot mai mult. Şi voi începe prin a scrie mai des. Mi-am propus să scriu trei articole pe săptămână, mi-am făcut şi un plan editorial, cu termene clare. Sper să mă pot ţine de el, în principiu depinde de volumul de muncă pe care îl am la serviciu, şi implicit de energia care îmi rămâne după.

De asemenea, treptat, sper să îmi ia mai puţin timp să scriu articole. Pentru unele am petrecut şi 7 ore, cu documentare, scris, selecţie şi modificare poze, setări SEO, recitit articolul de n-şpe ori pentru a elimina orice greşeală.

Am foarte multe poveşti de scris din trecut, am călătorit mult şi am multe de spus. Din păcate nu mai am deloc poze din unele vacanţe, şi mă oftic teribil! Aş avea lucruri de spus despre Tenerife, Ibiza, Genova, am în minte articole întregi despre Paris, Versailles, dar nu am poze. Am schimbat case, job-uri şi computere, şi am rămas fără ele. Asta e, va trebui să ajung din nou în aceste locuri ca să fac rost de poze noi! 😉

Apropos de poze, vrem să ne luăm anul acesta un obiectiv luminos şi un trepied, ca să facem poze mai frumoase! Am noroc la capitolul ăsta, pentru că se pricepe Alex, nu ştiu câtă răbdare aş fi avut să învăţ şi fotografie. Avem un DSLR şi plănuiam să luăm un aparat mirorrless, ca să fie mai uşor de cărat, dar am făcut nişte calcule şi investiţia, incluzând două-trei obiective, este cam mare. Cum am început să echivalăm orice sumă de bani în vacanţe, am zis că nu vrem să dăm un posibil weekend în Italia pe comoditatea de a căra un aparat foto mai mic.

Vreau să dezvolt foarte mult latura de design, până la urmă este cea care nişează blogul. Vreau să descopăr cât mai multe restaurante şi hoteluri cu amenajări foarte bune, câştigătoare de premii, şi să le prezint pe blog. De asemenea voi scrie şi despre designul românesc şi de unde putem cumpăra obiecte de design autohtone, dar şi despre localuri designish din România.

Cât priveşte latura de călătorii, aş vrea să o dezvolt mai mult în direcţia de poveste. Cum spune şi titlul categoriei, Poveşti din Călătorii. Îmi place să scriu ca şi cum ar fi o poveste, la timpul prezent, cu dialoguri. Mi se pare mult mai personal şi mai uşor de citit.

De asemenea vreau sa ma concentrez mai mult pe social media. Când am lansat blogul am făcut conturi de Facebook, Instagram, Youtube şi Pinterest. Facebook şi Youtube au primit ceva atenţie, dar restul deloc. Am considerat că mai bine investesc timpul disponibil în scris şi citit despre blogging. Dar am greşit, social media este foarte important! Sincer îmi şi face plăcere să caut poze pentru board-urile de pe Pinterest, iar pe Instagram pare o artă să modifici o poză, şi setările sunt mai complexe decât la prima variantă a aplicaţiei, când doar alegeai filtre. Aşa că am alocat timp în planul cincinal (vorba vine!) şi pentru social media.

Toate aceste rezoluţii pentru blog ţin de mine, într-o măsură limitată. Mai degrabă ţin de timpul meu liber şi energia pe care o am. Aşa că nu mă voi abate de la planul iniţial, şi nu le voi adăuga pe lista de rezoluţii pentru 2017, care cuprinde un singur punct, acela de a învăţa să fiu mai prezentă. Voi munci pentru ele, cu mult drag şi entuziasm, dar dacă nu le voi atinge voi pune în aplicare una dintre acele rezoluţii mai vechi: să fiu mai blândă cu mine însămi şi să nu mă mai judec aşa aspru când nu reuşesc marea cu sarea.

O listă atipică

Asta e lista mea pentru anul ce vine. Nu e o listă de rezoluţii obişnuite. Am inclus pe ea un singur scop, şi mai multe metode prin care îl pot atinge, iar în rest am pus gânduri, multe gânduri şi dorinţe. Voi planifica lucrurile rând pe rând şi voi primi fiecare experienţă aşa cum vine, încercând nu atât să mă bucur, cât să fiu conştientă de fiecare clipă.

Tu cu ce gânduri primeşti noul an?

 

2 thoughts on “Rezoluţii. De fapt gânduri la început de an

  1. Foarte multe ganduri frumoase in care ma regasesc! Incepand cu ideea ca nu imi place sa astept, ai exprimat asa bine lucrurile care ma enerveaza si pe mine! Dar niciodata nu m-am gandit ca acelea sunt moomentele pe care le petrec cu mine si as putea profita de ele!
    Cam aceleasi rezolutii am si eu pentru blog, insa e greu tare cu timpul..exact cum zici si tu, ma trezesc lucrand ore intregi pentru un articol, mai ales daca are multe poze..
    Mult succes si un 2017 plin de calatorii iti doresc!

    1. Da, Ira, e greu cu timpul intr-adevar.. Si eu ma tot gandesc cum sa ma organizez mai bine.. Mersi, si tu sa ai un an minunat! Abia astept povesti din Japonia! 😀

Spune-mi părerea ta