O cină încântătoare în Bilbao, Spania [CONCURS]

Am acceptat fericită invitația Momondo de a povesti pe blog despre o experiență culinară deosebită din călătoriile mele. Căci ce crezi că îmi place mai mult decât să călătoresc? Exact, să mănânc! Mâncarea este my guilty pleasure, gata, acum știe toată lumea.

Și desigur că mâncarea face parte din experiența călătoriei. Delicatesele locale, cu mirodenii deosebite, în combinații de tot felul, îți întregesc autenticitatea vizitării unui loc nou. Papilele mele gustative au trăit multe momente de care îmi amintesc cu drag. Ștrudelul cu vanilie din Austria, după o zi friguroasă în care ne-am plimbat în ploaie, grătarul de pește și paella din Malaga, la care și acum ne gândim cu poftă, caracatița gătită perfect, cea mai bună pe care am gustat-o vreodată, în sătucul Theologos din Thassos, cea mai bună pizza din lume în Napoli, o focaccia extraordinară în Cinque Terre (în provincia Liguria, acasă la ea), nenumărate experiențe în Bologna, capitala culinară a Italiei.

Mi-a fost destul de dificil să aleg o singură experiență despre care să îți povestesc, și făcând un top am realizat că cele mai grozave experiențe le-am avut în mod surprinzător în Spania! Și spun surprinzător pentru că noi suntem mari fani ai bucătăriei italienești. În Spania nu găsim întotdeauna ceva pe placul nostru.

M-am hotărât totuși asupra cinei deosebite pe care am avut-o în Bilbao weekendul trecut. A fost o experiență completă, nu e vorba doar de mâncare aici. Am avut parte de atmosferă, muzică, băutură, servire foarte bună, surprize. Și peripeții până să ajungem acolo.

Cum am ales restaurantul La Barraca

Datele problemei: eu cu Alex și finii noștri în Bilbao, nordul Spaniei. Flămânzi, căci tocmai ce fusesem la San Juan de Gaztelugatxe (Dragonstone pentru cunoscători 😉), și străbătusem ceva kilometri pe jos, în urcare, pe beznă (căci așa e când mergi în vacanță în noiembrie, cum am descoperit și noi, soarele apune pe la 6 fără ceva).

Cu o seară înainte nu avusesem prea mare noroc cu cina, aproape că nu găsisem un restaurant la care să stăm jos, și să ni se aducă meniul. În centrul vechi, unde eram cazați, era plin ochi de baruri, multe aveau și mese, dar serveau doar pintxos (a se citi pinchos), un fel de tapas. Sandvișuri micuțe, despre care aveam să aflăm că sunt o parte importantă din cultura locală. Așa că era suficient să ne îndopăm cu aceste pintxos, care costau 1 euro fiecare, ca să avem o masă autentică, nu trebuia musai să intrăm într-un restaurant clasic.

Pintxos în Bilbao, Spania
Pintxos

Dar totuși am întrebat în stânga și în dreapta și ni s-a recomandat restaurantul La Barraca. Pe internet abundau recenziile despre cea mai bună paella din oraș, și cel mai bun cheesecake. Zis și făcut, sunăm, facem rezervare, și la 8 jumătate, când se deschide restaurantul, suntem acolo.

Că am avut aventuri până să ajungem acolo nu e tocmai relevant pentru poveste, dar este pentru relaxarea pe care am simțit-o când am pășit înăuntru. Aventuri e mult spus, totul s-a petrecut în capul meu ca de obicei. Dar cartierul prin care am trecut, care se numește San Francisco, asemănându-se cu orașul american în privința străzilor în pantă, nu era tocmai cel mai sigur. Am trecut pe lângă mulți oameni cam suspecți. Pe scurt, am răsuflat ușurați când am ajuns la restaurant.

Prima impresie și o sangria fabuloasă

La intrare ne întâmpină un soi de mini muzeu închinat Coca Cola! Sunt expuse tot felul de sticluțe din toate colțurile lumii, din Japonia, Jamaica, Vegas, Laos, Rusia, și multe altele. Nu găsim vreuna din România, dar este una din Republica Moldova. Uau, patronul e cu siguranță mare fan Coca Cola, ne spunem noi.

Chelnerul ne conduce la masă, ne întreabă dacă vrem ceva de băut, și Alexandra spune prima că vrea o sangria. Boom, chelnerul a și fugit. Am rămas surprinși, chiar așa, nouă nu ne ia comanda? Când se întoarce îi spunem că vrem să comandăm și noi.

– Nu se poate, dacă vreți sangria trebuie să pregătesc o carafă, nu pot face doar o porție, ne răspunde agitat chelnerul.

Ok, zicem, hai că luăm toți sangria. E și păcat de altfel să nu bei sangria în Spania, e mult mai bună decât orice se găsește la noi.

Bun așa. Dăm și comanda de două paella (care se comandă obligatoriu pentru minim două persoane, cam peste tot am întâlnit așa), și bunul nostru chelner începe și aduce diverse sticle pe o masă alăturată. Ca să ne prepare nouă sangria, bănuim.

O cină cu fast în Bilbao, Spania

Avem o surpriză tare plăcută cu această sangria. O pregătește cu o mulțime de ingrediente, limonadă, vin, brandy, Martini, lichior de portocale. Noroc că filmează Alexandra tot procesul! Incredibil de aromată, e cea mai bună sangria pe care am gustat-o vreodată!

Desigur că apoi începem să ne facem scenarii. Oare cât costă? Oare avem bani suficienți la noi? Paella costă 15 euro de persoană, dar băuturile nu sunt trecute în meniu. Eu și Alex ne amintim cum am pățit-o în Barcelona o dată, am intrat într-un restaurant pe Rambla care avea ofertă de prânz o paella și trei tapas la 10 euro de persoană, dar când a venit nota am constatat că paharul de sangria, care desigur nu era trecut în meniu, costa 7 euro. Dar aici, cu această carafă întreagă de patru persoane, și o sangria atât de deosebită, oare cât ne va costa? Ne e rușine să întrebăm desigur, lăsăm surpriza pe final, asigurându-ne totuși că avem cardurile de credit la noi, pentru orice eventualitate.

Răsfăț culinar

Într-un final vin și cele două paella. Una cu fructe de mare și una cu pui, căci Alex al meu nu mănâncă pește. Servirea e impecabilă, chelnerul ne pune fiecăruia în farfurie o porție precisă, asigurându-se că nu avem farfuria murdară de altceva, în caz contrar aducându-ne alta.

Ne simțim răsfățați ca la un restaurant de haute cuisine, deși prețurile din meniu (cel puțin la mâncare) sunt mai mult decât decente. Paella cu pui e ok, dar cea cu fructe de mare e absolut di-vi-nă! Cea mai bună pe care am gustat-o vreodată! Orezul făcut perfect, ușor rumenit, cu creveții care ți se topesc în gură, vai vai ce bună a fost!

O cină cu fast în Bilbao, Spania
O cină încântătoare în Bilbao, Spania

Îmbătați de aromele spaniole, ne simțim extraordinar de bine. La desert comandăm un cheesecake, să vedem dacă este lăudat pe drept sau nu. Ne aduc un platou spectaculos, cu un fel de cheesecake do it yourself, foarte drăguț. Aleg totuși să mă abțin de la desert, dar Alexandra mă asigură că e foarte bun!

Tot la final, Alex, finul nostru (da, am fost înconjurată de Alexandrii și Alexandre), își comandă o Coca Cola. Și ce alegere bună! Cea mai fancy Cola pe care a văzut-o vreodată, după propriile-i cuvinte. Chelnerul i-o servește într-un pahar mare de vin roșu (sau poate e altfel de pahar? help!), cu o sferă de gheață ce are o felie de lime și una de portocală înăuntru. Pe măsură ce se topește, lasă arome de citrice în Cola. Foarte drăguță experiența.

O cină cu fast în Bilbao, Spania
Cheesecake elegant
O cină cu fast în Bilbao, Spania
Coca Cola fancy

Nota surpriză

La final facem amuzați pariuri în privința notei. Și ce să vezi? Exagerasem cu toții, căci nota este doar 94 de euro! Având în vedere că paella costă 30 de euro de cuplu, nu e mult deloc. Vedeta mesei, sangria, nu a costat mult, e 14 euro. Împărțit la patru persoane e o nimica toată, pentru experiența de arome pe care ne-a oferit-o!

Plecăm veseli și nu ne mai pasă de oamenii dubioși de afară. Să se afle în treaba lor, noi ne aflăm într-a noastră. Bucuroși că am avut parte de o cină deosebită, cu burțile pline și capetele ușoare, ne îndreptăm spre centru, unde ne mai plimbăm o tură și facem niște poze. Gata, acum la culcare, căci mâine ne așteaptă o altă zi plină de noi aventuri!

Provocarea Momondo – câștigă o vacanță de 1000 de euro!

Cu ajutorul motorului de căutare Momondo, cu care poți găsi atât zboruri cât și cazare, e foarte simplu să ajungi și tu în Bilbao. Poți da o căutare București – Bilbao (https://www.momondo.ro/zboruri/bilbao), sau poți face ca noi, să zbori până în Bordeaux, unde sunt zboruri directe, și de acolo să iei o mașină sau autocar și să te plimbi pe toată coasta, spre Spania: București – Bordeaux (https://www.momondo.ro/zboruri/bordeaux).

Am scris acest articol pentru un concurs pe care momondo îl organizează luna aceasta. Partea cea mai bună este că poți și tu ca cititor să participi! Tot ce trebuie să faci este să lași un comentariu la acest articol (vezi mai jos secțiunea lasă un comentariu) despre cea mai notabilă experiență culinară pe care ai avut-o la rândul tău în călătorii, și ai șansa să câștigi o vacanță, unde vrei tu, în valoare de 1000 de euro! Ai mai multe detalii aici.

Nu uita să lași comentariul tău până pe 30 noiembrie! Succes! 😀

12 thoughts on “O cină încântătoare în Bilbao, Spania [CONCURS]

  1. Foarte gustoasa experienta ta! Felicitari si mult succes! Si pentru mine mancarea ocupa o parte foarte importanta dintr-o calatorie si+am avut o multime de astfel de experiente. Mi-aduc aminte de mesele imbelsugate cu preparate din peste de prin Egipt, cu diverse tipuri de crustacee, fructe de mare si peste. Ospitalitatea personalului restaurantelor, precum si modul indedit si delicios in care sunt aduse preparatele mi-au ramas iremediabil in suflet. Dar cea mai buna masa pescareasca am avut-o in piata de peste in Hurghada, unde am cumparat toate ingredientele, iar un localnic ni le-a pregatit intr-un mod absolut surpinzator. Conditiile nu tocmai igienice le-am lasat deoparte, iar cadrul improvizat, la marginea pietii, pe-o masa veche abandonata, pe care a pus o coala de hartie, iar in loc de scaune, ne-am folosit propriile picioare. Stiu ca suna ciudat si nu multi ar avea curaj sa manance intr-un astfel de cadru, dar credeti-ma am avut cea mai copioasa masa de peste. Si-am vazut ceva peste la viata mea….retineti, sunt din Delta!

  2. Interesant, n-am mâncat niciodată paella, nici fructe de mare, io-s mai tradiționalist…văd că nu prea se laudă ce avem noi, toată lumea e în trend, deși toți capitaliștii ce poposesc pe aici laudă sarmalele, mămăliguța, care, chiar de nu-s invențiile noastre, pot sta la loc de cinste alături de orice mâncare de la apus. O ciorbă de fasole în pâine, o tochitură făcută cum trebuie, sarmale și țuica de prune trezesc în orice blogger trendy de prin vest, sentimente de împlinire maximă a papilelor gustative. Desigur că numărul de calorii poate face ca, după căutarea prin minte, a unui gust asemănător printre multe mâncăruri pline de e-uri, să existe un sentiment de WoW. Alinarea stomacului și a creierului pot face ca o masă din România să devină, pentru neaveniți, irepetabilă.

    Aș încerca șii eu pește, dar ceva din nordul Europei. Stau la munte și parcă tot spre frig mă trag. Suedia îmi face cu ochiul, mai exact Malmo.
    Oricum succes în concurs și bucurii gustative cât mai multe în continuare.

    1. Multumesc, Romulus. Deh, eu cu bucătăria românească nu mă înțeleg prea bine, prea multă carne și grăsime.. O laud cât pot când sunt pe afară, căci mulți mă întreabă ce mâncăruri tradiționale sunt în România. Dar nu e pe gustul meu. De fapt.. o mămăliguță cu brânză și smântână nu aș refuza niciodată, ce poftă mi s-a făcut. Dar cam atât :).

  3. Incantator este acest articol, parca am fost si eu acolo, cu voi ! Acum voi cauta si in Bucuresti un loc unde pot sa degust retete spaniole si sangria bineintels !
    Am avut si eu o experienta delicioasa in Creta cu cele trei surori ale mele in care painea de secara stropita cu oregano si ulei de masline parca a fost regina deliciilor ! La cretani totul este atat de bun incat te simti mult mai sanatos cand vii de acolo si mai ales relaxat !

  4. Cea mai gustoasa mancare am gasit-o in Amman, Iordania, la un restaurant numit „Ierusalim”. Acolo am mancat cel mai bun miel la cuptor cu sos de iaurt si migdale crocante. Iar ca bautura am ales un fresh de mango, o adevarata delicatesa locala.

  5. Experienta mea tot in Spania a avut loc, in Barcelona mai exact. Motto-ul meu in viata este ” Traiesc ca sa mananc „, practic eu ma trezesc cu zambetul pe buze dimineata pentru ca urmeaza masa de dimineata + urmatoarele pe parcurs 😀 Insa cu toate acestea, am si mare grija la ceea ce mananc pentru ca sunt destul de sensibila cu stomacul si fac experimente doar dupa ce am citit, m-am documentat, am discutat cu oameni,etc. Aflandu-ma in Barca, prietenele mele insistau sa mancam traditional. M-a apucat panica, stiindu-ma pretentioasa, fiind intr-o alta tara, ce ma fac daca mi-e rau? Nu am avut scapare, ne-am asezat seara la o terasa, am comandat Sangria si Paella 🙂 A fost cea mai buna masa pe care am luat-o vreodata in viata mea. De obicei, nu mananc orez, nu stiu ce s-a intamplat cu felul acesta de mancare dar a fost minunat. De atunci, imi doresc sa ajung iar in Spania pentru a manca din nou Paella. Am ramas cu o amintire f frumoasa si amuzanta pentru ca ma impotriveam sa mananc si o asociez mereu cu cea mai tare experienta culinara pe care am avut-o.

  6. 100%experienta balineza:dupa un drum de vreo 40min prin padure, am dat intr-o plaja ca in vis 😀 unde ne asteptau pescari cu peste proaspat gatit la singura terasa de pe plaja. Plaja era doar a noastra, mancare simpla dar cel mai bun peste Cu legume. Si apa de cocos bauta direct din nuca de cocos :x:x

  7. Mancarea spaniola in general este excelenta,cea mai recenta experienta a mea a fost zilele trecute in Madrid unde am servit pincho de tortilla con caña.

  8. Frumos și interesant! Și experiența și articolul.
    Îmi amintește de prima mea vacanță exotică în Palma de Mallorca, în care am mâncat paella cu fructe de mare pentru prima oară în viața mea. Ne aflam într-o croazieră pe un vas și în fața mea stătea o fetiță de vreo 4-5 ani de o altă naționalitate care ”pusese ochii pe mine”. Am mâncat paella cu gustul cel mai intens, cel mai grozav și pe care nu l-am mai regăsit niciodată. Poate pentru că eram sub impresia plăcută a copilei inocente și frumoase, poate datorită emoțiilor plăcute date de ”escorta de delfini” ce însoțea vasul, sau sentimentul de vis împlinit!
    Tot atunci am fost impresionată că dimineața am fost tratată cu șampanie și caviar! A fost ca într-un vis din care nu mă mai trezeam.
    Din păcate nu am fotografii. La vremea aceea nu știam că voi ajunge să scriu și că detaliile acestea pot fi împărtășite.
    Felicitări pentru articol.
    Mirela M

  9. Foarte gustoasa expeienta ta ! Cea mai interesanta experienta culinara a fost cu ocazia vizitarii Palatului Schonbrunn , unde am participat la ceremonia de preparare a strudelului vienez( pe care l-am degustat inainte, asteptand inceperea spectacolului)! La revenirea in tara am incercat reteta primita , dar surpriza,,,,,rezultatul nu a fost la fel de gustos!

  10. Cea mai frumoasa experienta culinara si nu numai, a fost in Franta anul asta, intr-un loc de basm numit Plum Village. Fiind o călătorie cu tema „regasire prin meditatie si învățături budiste”, fiecare masa era un adevarat ritual. In plus, mancarea era un deliciu, de la castane coapte pana la dovlecei cu orez sau ghiveci din legume culese din gradina lor. Mancarea era vegana si gătita chiar de calugaritele vietnameze, din bucataria lor traditionala. Plus ingredientul special, dragoste, care se simtea in fiecare lingura. O experienta care ma face sa zambesc nostalgic de cate ori imi amintesc !

Lasă un comentariu