La pas pe Calea Victoriei – obiective în București II

Continuăm așadar plimbarea începută în prima parte a articolului: La pas pe Calea Victoriei – obiective în București I.

Biserica Kretzulescu

Plimbându-ne mai departe pe bulivar, vedem pe dreapta o biserică tare frumoasă. Este Biserica Kretzulescu, construită în 1722 prin eforturile cancelarului Iordache Kretzulescu și ale soției sale Safta, una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu. Se află la granița a două perioade arhitecturale importante: cea a domnitorilor fanarioți și cea brâncovenească.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Biserica Kretzulescu
Biserica Kretzulescu, Calea Victoriei

Grand Hotel Continental

Mergem mai departe pe Calea Victoriei, mereu cu ochii pe sus ca să observăm clădirile minunate ce ne înconjoară. După intersecția cu strada Ion Câmpineanu descoperim Grand Hotel Continental. Hotelul a fost construit în stil neoclasic în 1886 pe temeliile fostului Grand Hotel Broft, de la balconul căruia, în 1878, generalul Osman Pașa, învins la Plevna, privește parada trupelor românești victorioase și îl salută pe Carol I.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Grand Hotel Continental
Grand Hotel Continental, Calea Victoriei

Hotel Novotel (fostul Teatru Național)

Peste drum de hotel vei observa o clădire poate ciudată la prima vedere, un bloc de sticlă cu o fațadă clasică. Fațada este chiar fațada reconstituită a fostului Teatru Național, care inițial s-a numit Teatrul cel Mare și a fost construit aici în 1852. Nume mari ale teatrului românesc s-au perindat pe aici: Costache Caragiale, Matei Millo, Nottara, Lucia Sturdza Bulandra.

Teatrul a fost grav avariat la bombardamentele din 1944, și din păcate nu a supraviețuit regimului comunist, care a hotărât demolarea acestuia în 1947. Locul a rămas viran timp de aproape 60 de ani, iar în 2005 s-a construit aici hotelul Novotel, un gigant din sticlă, cu fațada și porticul ce îl imită pe cel al fostului Teatru Național. Omagiu sau kitsch? Greu de spus. Citeșe mai multe despre povestea sa aici.

Poți găsi Teatrul Național pe spatele bancnotei de 100 de lei, pe față fiind portretul lui I.L. Caragiale.

Palatul Telefoanelor

Palatul telefoanelor a fost construit între 1929-1934 în stil art deco, asemânăndu-se cu zgârie norii americani. Până în anii ‘70 a fost cea mai înaltă clădire din București. O dată cu această construcție s-a demarat o modernizare a sistemului telefonic în România.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Hotel Novotel și Palatul Telefoanelor
Hotelul Novotel și Palatul Telefoanelor

Hotelul Hugues și Casa Resch

Chiar lângă Grand Hotel Continental, pe Calea Victoriei la numerele 54 și 52, sunt două clădiri ce nu trezesc interesul, dar au povești dintre cele mai interesante! La numărul 54 francezul Donat Hugues a deschis la jumătatea secolulul 19 primul hotel de pe Podul Mogoșoaiei, Hotel Hugues. Împreună cu restaurantul său faimos, erau printre cele mai luxoase localuri din București. Prin 1868 Mihai Eminescu locuia într-o cameră aflată în spatele hotelului, lucrând peste drum la Teatrul Național ca sufleur și copist.

La numărul 52 se află Casa Resch, construită de giuvaergiul vienez Joseph Resch în 1855. În 1885 casa a fost vândută lui Grigore Eliade zis Cârciumărescu, transformând-o în Hotelul English. Tot atunci a fost realizat și elegantul Pasaj Englez, care făcea legătura între Calea Victoriei și Strada Academiei.

Cele două imobile, Resch și Hugues, și-au păstrat structura originală, cu mici modificări, și sunt printre cele mai vechi clădiri de pe Calea Victoriei pe porțiunea dintre Piața Revoluției și Piața Națiunile Unite.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Hotelul Hugues, Casa Resch
Hotel Hugues la stanga, pe Calea Victoriei nr. 54, si Casa Rech la dreapta, la numărul 52

Pasajul Victoria

Clădirea de la numărul 48-50, ce adăpostește Pasajul Victoria (sau pasajul cu umbreluțe, poate îl reții mai degrabă așa), a fost construită de societatea Imobiliaria după 1906, pe locul Sălii Bossel, cunoscută la mijlocul secolului 19 pentru petrecerile fastuoase și balurile ce aveau loc aici.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Pasajul Victoria
Pasajul Victoria

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Pasajul Victoria

Teatrul Odeon

Teatrul Odeon a fost inaugurat în 1911, după aceea fiind construite și clădirile laterale ce îl flanchează, magazine și apartamente spre nord și Hotel Majestic spre sud. Sala Majestic a teatrului a fost inaugurată în 1974 și este și astăzi una dintre cele mai elegante săli de teatru din București și una dintre puținele din Europa cu tavan glisant.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Teatrul Odeon
Teatrul Odeon, Calea Victoriei

Hotel Capitol

Clădirea elegantă a Hotelului Capitol a fost ridicată între 1900-1905 în locul unei clădiri mai vechi ce găzduia Hotelul Luvru. La parter între 1935-1945 a fost vestita Cafe Royal, deschisă de un belgian. Aici era locul de întâlnire al oamenilor politici sau de cultură, dar am citit că îi era client și un personaj mai aparte. E vorba de Gross Cagero, „unul din cei mai mari escroci ai timpului (1938-1940), care pentru un şvarţ şi o ţigară de foi havană arunca o bancnotă de 500 lei, deşi consumaţia respectivă costa doar 120 lei şi se simţea jignit dacă i se dădea restul.“ (Ion Paraschiv, Trandafir Iliescu, „De la hanul Şerban Vodă la Hotel Intercontinental“, 1979).

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Hotel Capitol
Hotel Capitol, Calea Victoriei

Casa Capșa

Casa Capșa are o istorie fantastică, jucând un mare rol în viața culturală a Bucureștiului. Clădirea datează din 1830 și a fost inițial un birt, apoi o sală de bal, iar în 1860 a intrat în proprietatea familiei Capșa, care a transformat-o în hotel, cofetărie și cafenea.

După deschiderea cofetăriei, frații Capșa călătoresc la Viena, Paris și Lepzig în căutarea unor idei noi. La acea vreme dulciurile erau aduse predominant din Orient (sarailii, baclavale, șerbeturi, rahat), iar frații au adus cu succes pe piață delicatese de la Paris și Viena (bomboane fondante, caramele). Au avut și norocul că românii treceau printr-o fază de modernizare în acea perioadă, și erau foarte atrași de cultura vestică. Tot frații Capșa au introdus o nouă modă, începând să aducă din străinătate ambalaje deosebite pentru produsele lor: bomboniere, cartoane, cutii de lemn, hârtie dantelată, staniol și panglici decorative.

În 1886 se inaugurează și hotelul și Casa Capșa devine în scurt timp cel mai important loc de întâlnire pentru elitele bucureștene. Casa Regală apelează la ei pentru organizarea de baluri și serate, la care se furnizează desigur din delicatesele cofetăriei. După spectacolele de la Teatrul Național cafeneaua se umple, și deseori vin aici și marii artiști ai vremii. Tudor Arghezi numea Capşa „Singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”.

Cei ce o frecventau erau atât de implicați în viața politică, încât se spunea că la Capșa se făceau și se destrămau guvernele! Citește mai multe despre istoria Capșa aici.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Casa Capșa
Casa Capșa, Calea Victoriei
La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Hotel Capitol și Casa Capșa
Hotel Capitol și Casa Capșa

Cercul Militar Național

Clădirea se află la intersecția cu Bulevardul Regina Elisabeta și a fost construită între 1911-1914, găzduind instituția centrală de cultură a armatei române.

Grand Hotel du Boulevard

Clădirea Grand Hotel du Boulevard e o bijuterie și a fost inaugurată în 1873 ca Hotel Herdan, schimbându-și numele în 1877. A fost primul hotel din București cu apă curentă în fiecare cameră, iar din 1904 a căpătat lift și lumini electrice. Cu săli mari, coloane de marmură și candelabre impresionante, hotelul era printre cele mai splendide la vremea sa, primind medalii de aur la expozițiile de la Milano (1906) și Torino (1911).

Este în proces de restaurare de câțiva ani și am citit că se va redeschide în 2019. Mie îmi place extraordinar de mult fațada clădirii, îmi inspiră o eleganță de demult a la Grand Hotel Budapest.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Grand Hotel du Boulevard
Grand Hotel du Boulevard

Pasajul Macca-Vilacrosse

Mergem în continuare și pe stânga vedem un pasaj tare frumos, cu un aer intim. Este pasajul Macca-Vilacrosse! Cele două ramuri ale sale pornesc din Calea Victoriei, şi se unesc la ieşirea din strada Eugeniu Carada, ce apoi se intersectează cu strada Lipscani. La sfârşitul secolului 19 a fost demolat hanul Villacrosse şi înlocuit cu clădiri mai moderne, între care s-au construit pasaje acoperite, după modelul altor oraşe europene. Deoarece în partea centrală se afla hotelul Pesht, pe care proprietarul nu a vrut să îl vândă, pasajul a fost construit în jurul celor două laturi ale hotelului.

Ramura dinspre strada Lipscani a fost denumită Pasajul Villacrosse, după arhitectul Xavier Villacrosse, arhitect şef al Bucureştiului la jumătatea secolului 19, iar cea de-a doua ramură s-a numit Pasajul Macca, după Mihalache Macca, cumnatul lui Villacrosse. A fost ulterior acoperit cu o sticlă gălbuie, pentru a da senzaţia de intimitate şi confort.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Pasajul Macca Vilacrosse
Pasajul Macca-Vilacrosse
La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Pasajul Macca Villacrosse
Intrarea în pasajul Macca-Vilacrosse dinspre centrul vechi

Palatul CEC

Calea Victoriei se apropie de sfârșit, mai avem puțin și ajungem în Piața Națiunilor Unite. Dar ne-a păstrat cea mai de preț comoară pentru final: Palatul CEC. Nu știu alții cum sunt, dar pentru noi e cea mai frumoasă clădire din tot Bucureștiul!

Este o construcție în stil eclectic, cum se purta la acea vreme, finalizată în 1900. Are pe fațadă elemente baroce, iar cupolele sunt în stil renascentist, cupola impresionantă centrală fiind construită din metal și sticlă. Arhitectul responsabil de proiect este Paul Gottereau, arhitectul familiei regale, care a construit și Palatul Cotroceni și Biblioteca Centrală Universitară. Piatra de temelie a fost pusă la 8 iunie 1897 în prezența regelui și a reginei.

Nu a fost afectat de cutremurele din 1940 și 1977 și în mod inexplicabil nu a fost lovit de nicio bombă în al doilea război mondial, deși majoritatea clădirilor de pe Calea Victoriei su fost avariate.

Pentru mai multe detalii poți descărca aplicația Palatul CEC, are informații de tot felul, și multe poze din interior. Arată cu adevărat fabulos! Se vizitează doar parțial, poți intra în Muzeul CEC din Holul Mare al palatului. Încă nu am fost, dar sunt tare curioasă să văd interioarele.

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Palatul CEC
Palatul CEC cu cupolele sale splendide

La pas pe Calea Victoriei - obiective în București - Palatul CEC

Muzeul Național de Istorie

Uimiți de frumusețea Palatului CEC, ne îndreptăm privirile vis-a-vis. Clădirea ce găzduiește acum Muzeul Național de Istorie a fost inițial construită ca Muzeul Poștelor. Totul a început în 1892, când s-a dat legea pentru construirea unui spațiu dedicat exclusiv Poștei Române, care era pe atunci sub tutela Ministerului de Interne.

Alexandru Săvulescu, arhitectul desemnat pentru proiect, împreună cu directorul poștei de atunci, pornesc într-o călătorie prin Europa pentru a studia clădirile Poștelor din Viena, München, Zürich, Geneva, Paris, Bruxelles, Torino, Milano, Veneţia şi Budapesta. În cele din urmă a fost ales modelul Palatului Poștei din Geneva.

Găsesc teribil de fascinant că a trebuit să călătorească fizic pentru a studia clădirile! Astăzi avem totul la îndemână pe internet, dar atunci poate nici nu știau cum arată diversele clădiri. Desigur că se inventase deja fotografia la finalul secolului 19, dar poate nu aveau acces chiar la fotografii cu clădirile Poștelor de prin Europa.

Lucrările au început în 1894, la punerea pietrei de temelie fiind prezenți regele Carol I și primul ministru Lascăr Catargiu. Palatul a fost inaugurat în anul 1900. Stilul este neoclasic, cu un portic superb pe toată lungimea fațadei monumentale. Citește mai multe despre istoria clădirii aici.

Plimbarea pe Calea Victoriei s-a încheiat

S-a încheiat plimbarea noastră de azi pe faimoasa Calea Victoriei. Aproape 3 kilometri de istorie, baluri fastuoase și serate elegante, elite ale intelectualității vremii, scriitori și artiști faimoși, arhitectură splendidă la fiecare colț de stradă.

Dar nu vrem să ieșim din atmosfera asta de povești din secolele trecute, nu? Dacă tot suntem aici, de ce să nu continuăm cu o plimbare pe străduțele întortocheate din centrul vechi? Urmează în curând! 😉

p.s. m-am documentat pentru poveștile din acest articol pe site-urile diverselor localuri sau instituții, dar mai ales de pe următoarele două site-uri, pline de resurse despre vechiul București:


Citește și:

Lasă un comentariu